среда, 12 октября 2011 г.

Raportul prim-ministrului. Merită să ne facem iluzii?

În ultima vreme tot mai puţini sunt acei analişti politici care mai cred în „povestea de succes” a Republicii Moldova. Practic, la majoritatea capitolelor actuala guvernare este fie falimentară, fie restanţieră.

Moldova – istorie de succes…

Dacă la începutul lui 2010, analiştii răguşeau din cauza osanalelor cântate guvernării în regim non-stop, astăzi, situaţia este proastă de tot. Corupţia la întreprinderile de stat (scheme de 100 milioane dolari anual), atacul raider contra 4 banci (100 milioane euro prejudicii), contrabanda prin intermediul întreprinderilor de stat (600 milioane lei anual), optimizarea şcolilor, reducerea programelor sociale, creşterea corupţiei – au compromis AIE. 

Alianţa a devenit o faţadă, în spatele căreia, unii oligarhi notorii îşi legalizează afacerile, continuînd estorcarea cetăţenilor de bani. Această hoţie este acoperită de unii „sacerdoţi” ai spaţiului public, care depun eforturi considerabile pentru a „peria” imaginea şifonată a acestora.

S-a schimbat şi atitudinea reprezentanţilor externi faţă de RM. Şeful delegaţii UE Dirk Schubel încă primăvara spunea, că luna de miere cu UE s-a terminat. Preşedintele UE atenţiona asupra necesităţii reformelor, şi în special combaterea corupţiei, făcând aluzie la progresele insatisfăcătoare în acest domeniu. Rezoluţia Summitului Parteneriatului Estic nu face nici o aluzie la şansele de integrare europeană a RM, ceea ce este simptomatic. Probabil, e o apreciere a „performanţelor” unor miniştri.

Puterea haosului

Guvernul este semifuncţional, premierul fiind sabotat de cartelul PD-L, dacă nu şi de proprii miniştri. În special, s-au „ manifestat” miniştrii economiei, tenhologiilor informaţionale, şi a transportului. Parlamentul, in lipsa de quorum, a desfăşurat doar 26 de şedinţe din 44 planificate pentru sesiunea de primăvara 2011. 

Din cauza divergenţelor interne, pînă azi, nu a fost ales preşedintele, nu sunt numiţi toţi viceminştrii, ambasadorii, unii funcţionari ai agenţiilor de stat. Trenează reformele în justiţie şi organele de forţă. Nu se produc schimbări şi reforme structurale în economie, dacă să nu luăm în calcul disponibilizările masive de la serviciu a peste 20.000 de bugetari, planificate în 2011! 

Prima dată în istoria statului observăm conflictul dintre instituţiile şi agenţiile de stat: CCCEC, Curtea de Conturi, Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, Procuratură, etc. Aceste structuri exercită controlul anumitor instituţii conduse de oponenţii politici, pun amenzi, produc arestări şi reţineri, fac raporturi scandaloase. 

Haosul se instituţionalizează încet dar sigur peste toate structurile statului.
Sub conducerea ministrului Alexei Roibu, şi a procurorului general, criminalitatea generală a crescut în 2010 cu circa 30%, trendul fiind ascendent şi în 2011!

 În rezultatul luptei „acerbe” a CCCEC cu corupţia, aceasta din urmă a crescut în ritmuri dramatice. Conform «Тransparency Internaţional», Indicatorul percepţiei corupţiei, a crescut de la 3, 3 puncte în 2009 (locul 92 în lume) la 2,9 (locul 108) în 2010. Amintim, că tot ce este mai mic de 3.0 puncte este considerat un nivel înalt al corupţiei…

Cele mai mari „performanţe” le-a atins însă, ministrul economiei Valeriu Lazăr. Datoria externă a crescut în ritm vertiginos, atingând cota de 5 miliarde dolari SUA, dintre care datoria garantată de stat constituie suma de 1, 2 miliarde (în 2009 era doar 700 milioane). Suma este o mărturie elocventă a faptului că economia ţării nu funcţionează, că statul stă pe injecţii financiare. 

Gazul în urma „negocierilor” inspirate ale ministrului, a ajuns de la 368 la 400 dolari, deci mai mult de 6 lei pe metru cub. Preţul căldurii va depăşi suma de 1000 lei pe gigacalorie, preţul la călătoria în troleibuz ar putea depăşi 2,5 lei. Exporturile produselor vinicole în Rusia au scăzut în expresie bănească în primele 6 luni ale lui 2011 de 2,1 ori – de la $34,66 milioane la $16,76 milioane. 

Preţurile cresc continuu, iar ministru Lazăr este ca de obicei “optimist”, asigurîndu-ne că acestea vor creşte şi mai rapid în 2012…Mulţi economişti remarcă o scădere vizibilă a producţiei industriale, ceea ce se observă şi în structura impozitelor.

În consecinţă, la capitolul Indicatorul Libertăţii Economice, elaborat de Institutul Frazer, Moldova a degradat cu 9 puncte, acumulând 6,29 din 10 puncte posibile. La acest capitol, Moldova ocupă un loc demn, alături de Madagascar şi Ruanda.

Ministerul Finanţelor raportează, că veniturile bugetului de stat de la începutul anului se cifrează la 10 mlrd 882,3 mln lei , ceea ce este cu 361,5 mln. lei (3.2%) mai puţin decât a fost planificat. În viziunea economistului Mihail Poisic, în ultimii 2,5 ani, gradul de colectare a impozitelor a scăzut cu 8%, ceea ce ajunge la suma de 2 milarde lei anual.

Ministrul transporturilor Anatol Şalaru declară, cu emoţii deosebite, că RM anual pierde 6-8 miliarde lei din cauza stării proaste a drumurilor. Astfel, 1-2 miliarde se pierd pentru reparaţia drumurilor, iar celelalte nu ajung în buget, deoarece transportul internaţional preferă să înconjoare Moldova din aceeaşi cauză, la care se adaugă taxele vamale şi poliţia rutieră avidă. De fapt, Ministerul Transporturilor nu a putut asimila suma de peste 20 milioane de euro pentru reparaţia drumurilor, provenită din programe europene. Cu alte cuvinte, ţara nu are capacitate de absorbţie a granturilor! Despre ce modernizare poate fi vorba în acest caz?

Raportul lui Filat. Programul minimum şi maximum

Filat încearcă să ţină piept acestui haos în continuă creştere, dar rezultatul este unul incert. Unii miniştri deja nu se supun premierului, transformându-şi ministerele în adevărate feude. Spre exemplu, ministrul tehnologiilor informaţionale a dat start purificărilor în propriul minister, ghidându-se după câte se pare, de criteriul politic. În plus, tot el tergiversa procesul de ieftinire a paşapoartelor.

Ministrul economiei proteja salariile fabuloase ale şefilor întreprinderilor de stat, justifica politica Moldtelecom de majorare a tarifelor la convorbirile telefonice, sabotînd indicaţiile premierului.

Astăzi, mulţi opinează, că Filat după ce a ridicat plafonul discurusului politic atât de sus, pur şi simplu este obligat să treacă la acţiuni cât mai dure. Sondajele de opinie arată, că oamenii sunt deranjaţi de sărăcie, preţurile înalte, lipsa locurilor de muncă, care sunt un rezultat al activităţii Ministerului Economiei. Majoritatea comisarilor europeni afirmă că de fapt corupţia şi justiţia sunt cele mai grave probleme ale ţării. Or, corupţia este aria de activitate a Procuraturii, CCCEC etc.

Reieşind din cele spuse, logica politică cere ca premierul, în raportul său, cel puţin să puncteze cine sunt vinovaţii de atacurile raider, care instituţii nu au acţionat adecvat. Mai apoi, ar fi corectă propunerea demiterii propriului ministru de interne, după aceea a procurorului general, a preşedintelui CNPF, şi probabil, dar nu şi obligatoriu, a şefilor SIS, şi a CCCEC. Premierul ar trebui să propună depolitizarea instituţiilor de forţă, selectarea candidaturilor la şefia acestora prin concurs, de către organele abilitate. În caz contrar, oligarhii vor schimba un fucţionar prin altul.

Avem însă dubii că Filat va duce la bun sfârşit acest demers. Şeful CNPF se spune că ar fi naşul lui Lupu…Şeful CCCEC este fiul unui fruntaş al PDM…Roibu este ministru PLDM, deci protejat, probabil de Filat. Procurorul general este cumnatul unui apropiat al domnului păpuşar, iar procurorul municipal e chiar fratele lui D.Diacov, fostul şef şi amic al premierului. Va putea premierul să treacă peste aceste legături de clan? Nu suntem siguri…

Oricum, acesta ar fi programul ,,minimum” al premierului, pentru a ieşi basma curată din istoria cu atacurile raider şi escrocheriile la întreprinderile de stat. Dacă Filat nu o va face, va demonstra că nu are caracter şi responsabilitate, sau, ce e şi mai grav, că a devenit complice clanurilor oligarhice.
Programul ,,maximum” ar presupune demiterea lui Lazăr, (cumătrul premierului), Şalaru (exponent a puternicei corporaţii Ascom), Filip (partener de business al domnului păpuşar).

Motivul demiterii este la suprafaţă –sabotajul premierului şi lipsa de performanţă. Deci, Filat, dacă se va hotărî să facă acest pas, va avea de înfruntat grupări de interese economice foarte puternice. Iată de ce nu suntem siguri că o va face. Riscurile sunt mari, costurile –usturătoare.

Cred că pasul doi nu va fi făcut, ceea ce presupune un singur lucru – câmpul de manevră a premierului, deci şi performanţele guvernului, vor fi în continuu reduse. Guvernul în situaţia creată, va rămâne un instrument, controlat la 50% de oligarhul nr.1 al ţării.

Deci, premierul este într-o situaţie dificilă. Marea problemă e că, astăzi, doar Filat mai poate opune rezistenţă, fie şi formală, caracatiţei semicriminale, fiindcă are anumite pîrghii.

Această caracatiţă controlează segmente importante din stat, şi orice tentativă de a-i rezista, trezeşte isterii colective, bine regizate din umbră.

Dar pasul trebuie făcut, şi matricea vicioasă trebuie distrusă…

Комментариев нет:

Отправить комментарий