пятница, 27 января 2012 г.

MOLDOVAN DREAM

Aventura AIE cu referendumul, pare să se compromită definitiv. Atât societatea civilă, cât și o bună parte din partidele extraparlamentare (Antimafia, PCRM, PPCD, PSD, PSRM, Partidul Regiunilor, Moldova Unită), dar și reprezentanții unor structuri internaționale (secretarul CoE) și-au exprimat rezervele față de referendum. Acesta mai este susținut cu spuma la gura de câțiva juristi si politologi marginali, care, astfel, se compromit definitiv.

Chiar și in interiorul AIE au apărut discensiuni vizibile vizavi de necesitatea referendumului, esența modificărior propuse, pastrarea sau anularea pragului, prerogativele presedintelui, etc. Devine clar, că AIE nu a calculat riscurile, nu a organizat consiliul lărgit al alianței, nu s-a consultat cu societatea civila si cu partenerii externi, punându-i a câta oară într-o situație jenantă.

Devine clar, că promotorul cel mai înfocat al referendumului este liderul PL, care dorește astfel, să se inscăuneze cu orice preț in fotoliul de spicher. Chiar dacă prețul referendumului ar fi in jur de 60 milioane lei, iar rezultatele acestuia ar fi dezastruoase pentru alianță – aceasta contează mai puțin. Principalul este funcția lui Ghimpu de spicher. Amintim, că anume Ghimpu a respins candidaturile lui Oazu Nantoi si Zinaida Greceanîi. De fapt, liderii PD si PL nici nu au considerat necesar sa aducă un argument plauzibil pentru refuzul său. Mihai Ghimpu, executând ordinul păpușarului, a repudiat cu aroganța-i specifică candidatura societății civile, care spre deosbire de însuși Ghimpu, a fost și vice-președinte al Frontului Popular. Păpușarul, se pare, că cel mai des prefeă, pe cât e posibil să-i “păstreze fața politică” lui Lupu, expunându-l în rol de măscarici pe liderul liberal. Acesta face declarații ridicole, acuzații descalificante, vociferează idei ce compromit in consecință alianța și guvernarea. Prin intermediul lui Ghimpu, păpușarul a scos alianța din cadrul legal, și nu dorește reintoarcerea la procedura de alagere a șefuui statului. Recent, Ghimpu a declarat, facând referință la propunerea lui Filat de a alege președintele în parlament: “Ceea ce spune unul, că avem 62 de mandate necomuniste, să-i spună lui popa. Dacă el crede că are 62, să facă automat minus 12. Nu poate vorbi nimeni în numele Partidului Liberal. Ăstea nu-s 62 anticomuniste. Ăstea-s 62 pe care vrea unul să le folosească şi să rezolve problemele cum vrea el. Partidul Liberal nu va merge niciodată să alegem un preşedinte cu Dodon. Fiindcă Dodon va accepta un candidat de stînga, antiromân, antirepublică, prorus. Şi noi nu pentru asta luptăm”.

Poziția lui Ghimpu este foarte “interesantă”. Cu PCRM și Voronin se poate de purtat negocieri la 9 ianuarie privind alegerea președintelui, iar cu PSRM și cu Dodon – nu! Poate PCRM ar fi votat un candidat proromân?! Atunci de ce ați purtat negocieri? Unde vă sunt valorile “românești” si “anticomunismul” de parada? Oazu Nantoi, pe care Dodon era dispus să-l voteze, este cumva antiromân și prorus? Atunci de ce nu l-ați acceptat? Sau poate executați comanda păpușarului, care-l dorește pe Lupu președinte, iar pe Dvs spicher?

În acest caz, nu vă mai acoperiți, domnilor, cu valori naționale, spuneți sincer, ca e vorba de valori materiale, controlul finanțelor, banilor, etc. Spre exemplu, în anul 2011 pe teritoriul Republicii Moldova au fost ridicate 861 construcții neautorizate, iar circa 50 la sută dintre acestea au fost construite în municipiul Chişinău, informează Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor. Deci, iată și efectul “liberalismului” în capitală.

Când e nevoie de format o majoritate in CMC, liberalii cu brațele deschise îl admit pe Donțov, uitând că acesta încă nu a părăsit fracțiiunea și rândurile PCRM, care este potrivit liberalilor, un “partid antiromân, criminal, totalitar”. Când însă e vorba de alegerea președintelui prin voturile socialiștilor, PL devine brusc anticomunist si “ proromân”. De fapt inițial, același Ghimpu saluta ieșirea lui Dodon din PCRM, iși arăta convingerea că astfel, situația va fi deblocată. Or, Dodon spunea atunci exact tot aceleași lucruri care le spune și acum. Ce s-a întimplat, că Ghimpu și-a schimbat brusc macazul? A, domnul papuşar…

Deci, Ghimpu, refuizând voturile PSRM, de fapt impinge țara spre anticipate, fiindcă referndumul va eșua tot așa, ca și în 2010. Atunci tot Ghimpu striga, că are coji in mâinecă, că nu va dizolva niciodata parlamentul. Ei și? L-a dizolvat, sărăcind bugetul cu 45 milioane lei.

Concluzia e simpla. AIE trebuie să se dezică de ideea aberantă de referendum, și să inceapă dialogul nu doar cu societatea civilă, dar și cu opoziția parlamentară si extraparlamentară. Cel puțin, liderii CACD au înaintat propunerea de dialog. Respectiv, Filat sau toți trei lideri ai AIE ar trebui să organizeze o masă rotundă, la care să invite liderii partidelor de opoziție, pentru a găsi soluția de compromis. Chiar daca soluția nu va fi găsită, AIE cel puțin va arăta un respect minimal față de societate si Constituție, va degaja parțial tensiunea, va stopa alunecarea țării spre haos, va menține anumite aparențe democratice.

P.S. Fiind acum în vizită de studiu în SUA, am avut posibilitatea să ascult integral discursul lui Obama. Acesta a vorbit despre măreția țării, despre valorile naționale, despre necesitatea conjugării efortului comun în numele prosperării cetățenilor. Nu a vorbit despre republicani și democrați, despre conflicte, clivaje, deosebiri. A incercat să-i unească pe toți în jurul ideii de vis american.

Când oare va avea și Moldova un propriu vis?