понедельник, 31 октября 2011 г.

Pseudoliderii deghizaţi în partide, partea 2.


Ţinîndu-mă de promisiunea dată, iată că vin cu noi dezvăluiri pentru a da lumină celor spuse în prima parte a articolului „Pseudoliderii deghizaţi în partide”.

Recent, am fost contactat de Victor Stamatov. Acest tînăr a confirmat faptul apartenenţei sale la legionarii din Moldova. În poza cu Mark Tkaciuc acesta se află aşezat alături de Petru Terguţă.

Unii cititori mi-au reproşat că pozele au fost trucate. Vă asigur că nu este vorba de nici-un trucaj. Adevarul a fost confirmat şi de intervenţia persoanelor din imagini. Dacă aţi fost atent am scos o poză unde era un tînăr numele căruia nu-l voi divulga din motiv că m-a rugat personal să exclud poza.

Vreau să vă spun că situaţia înregistrează o dezvoltare spectaculoasă. Nu ştiu dacă întîmplător sau ghidaţi de cineva, cîţiva tineri legionari mi-au scris unele detalii despre acest Stamatov şi legăturile lui cu Tkaciuc şi idealurile fasciste.

Poza legionarilor cu Tkaciuc potrivit aceloraşi legionari s-a făcut la Tătărăuca. Aceiaşi legionari mai spun că la Tătărăuca Tkaciuc dispune de o bază de odihnă, pe care o gestionează prin persoane terţe, unde organizează diferite excursii şi prelucrează tinerii îndoctrinîndu-i cu ideologia anarhistă.

Despre anarhistul Tkaciuc ştie toată lumea şi vorbesc pe la bucătării şi în faţa halbelor de bere. Trebuie să-i spunem un mulţumesc mare Dlui Victor Stepaniuc pentru că a îndrăznit să vorbească întregii lumi despre cine de fapt este Mark Tkaciuc. http://ziar.jurnal.md/2011/10/25/victor-stepaniuc-%E2%80%9Estiu-de-ce-a-ars-parlamentul-dar-nu-pot-spune%E2%80%9D/

Mergînd pe o analiză a presei scrise, în special publicaţia „ZdG” (nr. 331 al din 30 iunie 2011) http://www.zdg.md/investigatii/sis-si-pg-pe-urmele-lui-voronin şi blogul lui Sergiu Bacalov http://www.basarabia91.net/2010/01/blog-post.html, am reuşit să conturez o interconexiune dintre legionarii moldoveni şi anarhismul lui Tkaciuc.

Am ajuns la concluzia că Stamatov, este unul din mentorii organizaţiilor legionare din Moldova, stînd la baza fondării Mişcării Naţional Creştine şi Noii Drepte din Moldova.

Deci reiese că organizaţiile legionare din Moldova sunt de fapt creaturile lui Tkaciuc sau fac parte din planurile acestuia de instaurare a anarhismului în societatea noastră.

Navigînd pe internet şi mai cu seamă pe site-urile organizaţiilor legionare am găsit mai multe poze unde Stamatov se află în compania lui Sergiu Laşcu, cunoscut ca lider al Asociaţiei obşteşti Mişcarea naţional-creştină.

Despre ataşamentele stranii a lui Stamatov mi-a remarcat şi un adept al lui Che Guevara, care s-a prezentat drept Maxim. Din spusele acestui tînăr, Stamatov are afecţiuni proeminente faţă de naţional-socialism, este un mare simpatizant al liderilor nazişti. Tot acest Maxim mi-a mai vorbit că Stamatov îl cinsteşte şi pe Che Guevara. Nu am citit multe despre acest lider al revoluţiei cubaneze, dar din cîte am auzit de la Victor Gurău revoluţiile organizate de acesta, privite prin prisme contemporane, au un caracter mai mult terorist.

Pentru a-mi epuiza orice îndoială, Maxim mi-a propus să accesez pe www.youtube.com un spot video unde apare Stamatov alături de o domnişoară care pozează pe fonul drapelului fascist.





Din ceea ce am studiat constat că ideologia anarhistă, promovată de Mark Tkaciuc, este o simbioză între fascism şi terorism, pe care acesta vrea s-o impună pe corpul partidului comunist. Vedem că-i reuşeşte. Dar nu ştim unde va ajunge el şi cei care sunt utilizaţi?

Apropo, în discuţia avută cu Stamatov i-am făcut referire la  acest spot video, la care m-a rugat mult să nu-l difuzez. Îmi cer scuze şi voi face tot posibilul ca tînăra să nu aibă de suferit. De aceea voi ascunde faţa persoanei care este înfăşurată cu drapelul fascist.

To be continued…

воскресенье, 30 октября 2011 г.

Anti-Mafia pe brânci…

Evenimentele din ultimele câteva zile au bulversat definitiv opinia publică, dezorientând majoritatea analiştilor politici. Practic, suntem în situaţia inedită, când orice scenariu devine posibil şi orice coaliţie probabilă, indiferent de faptul, cât de „monstruoasă” şi neverosimilă ar fi părut aceasta încă două-trei luni în urmă.

PD şi PCRM: funcţionează înţelegerile?
La 28 octombrie, Procurorul General a prezentat raportul în faţa parlamentului. În acest raport,  nu am auzit nici-o replică la adresă PCRM, nemaivorbind despre critici la adresa PD-L. Probabil, din această cauză, PCRM a susţinut discursul procurorului în parlament, având garanţia din partea democraţilor, că acuzaţiile  vor vi turnate în capul PLDM. Practic, PCRM a făcut un pas foarte inteligent. Hotărârea parlamentului din 13 octombrie trebuia executată, fiindcă prin ea, procurorul a primit vot de neîncredere.  Nu era nici un sens să mai audiezi un procuror, care a avut suficient timp (2 ani) pentru a demonstra propria eficienţă. Dar atunci când există înţelegeri, raportul capătă un sens aproape sacral.
La 28 octombrie, fracţiunile PD şi PCRM l-au ales pe Artur Reşetnicov în funcţia de vice-preşedinte al Parlamentului. PLDM şi PL s-au abţinut. Reprezentanţii PD explicau prin culuare, că este o răsplată pentru votul PLDM-PCRM vizând demiterea şefilor SIS, CNPF şi a procurorului. Aici însă  se cere o precizare. Una e când demiţi un funcţionar prin vot comun, şi alta când numeşti în funcţie. Numirea în funcţie înseamnă accesul la decizii şi resurse. Este un demers ce vorbeşte despre divizarea puterii, modelarea unei noi structuri a puterii şi guvernarea în comun. Deşi, la acest capitol, nu trebuie exagerate lucrurile, fiindcă funcţia aparţine PCRM.
La 29 octombrie Lupu merge mai departe, declarând  că e nevoie de un dialog deschis cu opoziţia în problema alegerii şefului statului.  ”Trebuie toţi să fim flexibili şi să examinăm diverse propuneri nu doar ale Alianţei pentru Integrare Europeană, şi persoane care vin din partea opoziţiei”, a declarat presei Marian Lupu. Mai simplu spus, Lupu şi-a afişat disponibilitatea de a alege şi un reprezentant al PCRM la funcţia de preşedinte. Vă imaginaţi asemenea poziţie a preşedintelui PD încă două-trei luni în urmă? Amintim, că la începutul anului, Lupu declara că orice negociere cu PCRM este un indicator al slăbiciunii. Astăzi, este gata să analizeze chiar eventualitatea unui şef de stat din partea PCRM!

Ar fi putut Lupu face asemenea declaraţii, în lipsa unor înţelegeri sau cel puţin a unor convenţi formale?
De fapt, şi decizia judecăţii de condamnare a lui Victor Ţopa, care s-a produs la 18 octombrie, ar trebui să ne pună pe gânduri. Nu este atât de simplu să condamni cel mai feroce duşman, şi să-l mai dai în urmărire internaţională, dacă nu ai spatele asigurat prin anumite înţelegeri cu opoziţia. Filat în această ecuaţie este paralizat de riscul demiterii guvernului, iar domnul păpuşar îşi distruge rivalii, fără a întâmpina vreo rezistenţă.
Conştient de aceste lucruri, premierul Filat a fost nevoit să recunoască la 28 octombrie, că ne putem aştepta la apariţia unei noi alianţe, referindu-se la coaliţia de centru-stânga.
În orice caz, putem presupune că Lupu s-a referit la scenariul alegerii doamnei Zinaida Greceanîi în funcţia de preşedinte. Mai pe urmă, se va vedea, dacă Filat rămâne premier, sau este demis. În orice caz, Dan Dungaciu, în ziarul Timpul declară că trebuie utilizate cele 4 voturi ale deputaţilor comunişti, gata, în anumite condiţii de “consens”. Z.Greceanîi să fie condiţia necesară pentru acesta? Oricum, dacă se merge pe scenariul scindării PCRM, PLDM nu-şi va oferi voturile, fiindcă va avea permanent riscul trimiterii lui Filat în opoziţie. Respectiv, mai raţională pentru cartel pare votarea PCRM-PD cu unele voturi a transfugilor din PLDM şi/sau PL.
Soluţia pentru a convinge transfugii e aceeaşi – procurorul general.                        

Filat a cedat şantajului?
Raportul procurorului, prezentat la 28 octombrie, a fostul unul insipid, lipsit de acuzaţii dure şi foarte ambiguu. Deşi se făceau aluzii la PLDM, acestea nu erau fortificate de probe, nume concrete, cifre. „Spectacolul” nu s-a produs. De ce?
La 25 octombrie , a avut loc un fel de şedinţă a liderilor AIE. Unii bloggeri şi jurnalişti declară, că aici s-ar fi putut citi raportul adevărat al procurorului. În urma acestui raport, Filat ar fi fost „convins” să cedeze, şi să nu insiste pe demisia procurorului şi lupta cu mafia.
Nu suntem siguri, că aşa a şi fost. Totuşi, dacă Filat va refuza de propriile demersuri, devenind „constructiv” şi docil, înseamnă, că aceşti bloggeri au dreptate.

Antimafia e pusă în genunchi
Ultimele două săptămâni s-au remarcat prin faptul că Antimafia a primit un cuţit direct în inimă. Viorel Ţopa se află de mai multe luni peste hotare. Sergiu Mocanu a pierdut mai multe procese judiciare, fiindu-i sechestrate apartamentul şi autoturismul. Victor Ţopa, unul din sponsorii de bază al Mişcării, a fost condamnat la 10 ani închisoare. Practic, nu mai există astăzi nicio forţă politică care ar putea opune o rezistenţă reală structurilor semicriminale.
P.S. De pe 18 octombrie, RM nu mai are nici o barieră pentru a deveni o „poveste de succes”. O poveste de succes pentru oligarhi…

среда, 26 октября 2011 г.

Harbuzul se înalbăstreşte

La 13 octombrie, după raportul prim-ministrului, au apărut articole isterice ale unor mercenari mediatici, care cu spuma la gură ţipau despre moartea AIE şi formarea „alianţei pentru ciolan”. Cititorii erau speriaţi cu pronosticuri apocaliptice, conform cărora „PCRM si PLDM vor alege împreuna Preşedintele tarii”, iar “miniştrii din PL si PD vor fi demişi ”. Marian Lupu şi Mihai Ghimpu felicitau în unison cetăţenii cu crearea harbuzului. Deputaţii PD şi PL urlau despre „marea trădare” şi sfîrşitul lumii.
Unde e „harbuzul”, domnilor?
Astăzi e 25 octombrie 2011. Unde e harbuzul? Unde e monstruoasa coaliţie, cu care ne speria fără un pic de jenă ex-comunistul Nr.2 Marian Lupu?
Lupu stă bine-mersi în fotoliul de spicher şi preşedinte interimar, adăugând în plus vreo 10 kg la cele 140 pe care deja le-a avut. Miniştrii AIE îşi continuă nestingherit afacerile: care cu armament, care cu reparaţia drumurilor, care cu paşapoartele, care cu energia electrică… Procurorul general, văzând că este ridicat de unii la grad de martir, nici nu are de gând să demisioneze, declarând cu trufie, că nu se supune guvernului. Ghidat probabil de o modestie ce ar putea uşor concura cu cea a celor 12 Apostoli, procurorul uită să adauge, că nu se supune nici Legii…
Deci, să fie clar: aceşti politicieni iarăşi ne-au minţit. Culmea cinismului şi ticăloşeniei e în faptul, că în discuţiile private, unii din ei chiar recunosc acest lucru, stricându-se de rîs de propriile aberaţii, dar şi de naivitatea cetăţenilor, care i-au crezut.
Mai înţeleg, când minte un blogger sau un jurnalist. Aşa e Timpul. Aici totul e clar. Dar când o face un preşedinte interimar…Ceea ce ne miră însă, e faptul că după fiecare porţie generoasă de minciună, acesta mai are tupeul să ne amintească de principii şi valori!
Filat bate în retragere
E clar că premierul Filat nu avea de gând să facă o alianţă deschisă cu PCRM. PLDM dorea să utilizeze PCRM în rol de sperietoare, pentru a şantaja PD şi PL, ca acestea să cedeze unele prerogative dar şi funcţii suplimentare în folosul premierului. Mai simplu spus, liderul PLDM urmărea scopul demiterii unor miniştri şi funcţionari compromişi şi ineficienţi, care sabotează activitatea guvernului, invocând drept motiv, de altfel întemeiat, corupţia endemică la aceste instituţii. Probabil, premierul ar fi putut merge până la faza de a-l demite pe Lupu, dacă acesta s-ar fi opus categoric demiterii procurorului. Pentru alte acţiuni şi alianţe, acesta nu avea sancţiunea din partea Occidentului, dar nici fermitatea necesară. Până la urmă, planurile lui Filat au fost spulberate de PD.
Vladimir Nicolaevici şi Vladimir Gheorghievici
Partidul Democrat a pornit o campanie mediatică încă din 2010, inducând ideea alianţei PCRM-PLDM. Pe fundalul derutării totale a opiniei publice, Vlad Plahotniuc în ultimele două săptămâni, a avut trei întâlniri secrete cu Vladimir Voronin, la care s-au prefigurat anumite înţelegeri. Iniţiatorul şi intermediarul acestora a fost Oleg Voronin, care este ghidat în primul rând de interese economice, pe care cei doi le-au avut în trecut. Luni, 24 octombrie, în emisiunea „În Profunzime”, Mihai Ghimpu a confirmat justeţea afirmaţilor noastre, declarînd că se produce o apropiere dintre PCRM şi PD. Apropiere de care e vinovat, desigur PLDM…
Înţelegerile s-au răsfrânt asupra comportamentului PCRM. Astfel, la 17 octombrie, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, Vladimir Voronin (care la 13 octombrie a sprijinit demiterea procurorului, cerând prin E.Muşuc şi demiterea lui Lupu) a declarat că procurorul trebuie iniţial audiat, şi doar apoi de hotărît dacă trebuie demis. Mai mult, liderul PCRM a mai spus că nu va face alianţă cu „contrabandiştii”, pledând pentru o alianţă largă. Această declaraţie a lui Voronin a pus toate punctele pe „I”.
Astfel, liderul PCRM a dat curs solicitării „păpuşarului” de a nu demite procurorul imediat, ci a-i permite să facă dezvăluiri contra lui Filat şi PLDM. Joi, 20 octombrie, procurorul, urmând exemplu şefului CNPF, avea deja cererea de demisie scrisă. Înţelegerile menţionate l-au salvat.
În situaţia creată Voronin, probabil, obţine două lucruri: îl compromite pe Filat care va deveni prin urmare mai flexibil în negocieri, şi îşi asigură garanţia că procurorul nu va ataca PCRM…Astfel, PD, PL şi PLDM se mistuie reciproc, iar PCRM negociază cu toţi trei demiteri până la faza anticipatelor. Sau până la faza, în care unul din AIE cedează, şi reconfigurează puterea prin participarea directă sau indirectă a PCRM.
Sensul înţelegerilor cu păpuşarul nu este definitiv clar. Oricum, Filat riscă a fi demis, iar preşedintele „apolitic” şi cu „autoritate”ar putea fi uşor votat de PCRM-PDM-PL şi chiar unii deputaţi din PLDM, controlaţi de păpuşar. Un preşedinte politic automat duce la retragerea PL din vot. Respectiv, candidatura preşedintelui se caută. Pentru derularea scenariului demiterii guvernului, e nevoie ca Filat să dea un „motiv” mai sigur.
Ce va urma
PLDM ar putea fi trimis în opoziţie dură (intransigentă, ca şi AMN), iar PL se va afla într-o opoziţie confortabilă sau „constructivă”(ca PD în 2005-2009), prin controlul CEC, SIS, Curtea de Conturi şi a Primăriei.
Într-o astfel de schemă, PLDM nu va putea beneficia de avantajul unicului partid de opoziţie, fiind hărţuit prin dosare şi presiuni asupra sponsorilor, dar şi „echilibrat” de PL. Într-un an, fracţiunea PLDM va ajunge cu maxim 15 deputaţi, fiindcă ceilalţi se vor „orienta” de curând spre PL şi PD. Însuşi Filat, dacă va fi demis, va deveni un simplu cetăţean, nici măcar deputat, cu riscul scăderii dramatice a reitingului. Dosare s-ar putea isca cu duiumul, măcar din considerentul că fiecare are câte un „păcat”.
Roşu-verde se transformă în roşu-albastru
O altă soluţie care e discutată, şi care e mult mai probabilă, constă în slăbirea PLDM, prin menţinerea blocajelor existente şi sabotarea acţiunilor acestuia, cu participarea PCRM. La alegerile anticipate, negocierile încep de la 0, şi PD-PCRM divizează puterea. Anumite surse cu autoritate ne indică faptul, că decizia despre formarea alianţei de centru-stânga deja a fost luată, şi în 2012 vom avea o nouă putere – PCRM-PD. În această construcţie Păpuşarul ar putea fi premier.
Oricum, declaraţia lui Voronin confirmă teza, că alianţa PLDM-PCRM nu a fost negociată niciodată. Iată de ce, joi, 20 octombrie, PLDM a fost luat prin surprindere de susţinerea de către PCRM-PD a ideii de stabilire a datei alegerilor preşedintelui. Iată de ce PLDM a decis amânarea remanierilor după alegerea preşedintelui, pentru a evita demisia guvernului şi formarea coaliţiei de stânga în acest parlament!
PLDM a cedat şi nu a mers până la capăt cu ideea demiterii procurorului, fiindcă aceasta ar fi însemnat demiterea lui Lupu. Cum s-ar fi comportat PCRM în acest caz e greu de presupus, de aceea Filat a preferat să nu rişte. Soluţia elaborării unui proiect de lege ce ar permite demisia procurorului soluţionează doar parţial problema. V.Voronin a jucat rolul său perfect, înţelegându-se cu anticomunistul Ghimpu referitor la demiterea lui V.Ioniţă din funcţia de preşedinte de comisie. Amintim, că la 13 octombrie PCRM s-a opus acestui demers, argumentând, că Ghimpu este vinovatul.
Deci, o parte a înţelegerilor PCRM – PD-L (data alegerii preşedintelui, problema demiterii lui Ioniţă, audierea raportului procurorului în parlament) au început să funcţioneze. Acest demers al liderului PCRM a trezit neînţelegeri în fracţiune, o bună parte din deputaţi fiind derutaţi. Aici amintim, că „mladocomuniştii” şi-ar dori anumite înţelegeri cu PLDM, pe când cealaltă parte din garda veche, fidelă lui Voronin – înţelegeri cu PD. Totodată, teza cu „contrabandistul”a fost spusă de V.Voronin şi în decembrie 2010, la insistenţa PD. Atunci PCRM a pierdut oportunitatea de a negocia pe două fronturi. Azi situaţia se repetă.
Ofensiva păpuşarului
Aceste înţelegeri au avut o pregătire mediatică şi politică minuţioasă. După 13 octombrie am observat o ofensivă fără precedent a PD pe toate fronturile. În luptă au fost aruncaţi lideri de partide, judecători, analişti, jurnalişti, ONG-işti. Primul a fost lansat liderul PSD, care a declarat, prin aluzii fine, că V.Filat e adevăratul păpuşar, şi că ar avea conexiuni la atacurile raider. Mai apoi, la 17 octombrie a apărut „Poziţia PNL faţă de jocurile din Alianţă”. În această declaraţie se repetă aceeaşi teză: „PLDM, face tot posibilul să schimbe majoritatea parlamentară si să-i readucă pe comunişti la Putere”. Ziarul Timpul a publicat în acelaşi număr mai multe articole despre trădarea lui Filat. Au urmat apoi declaraţiile lui Ghimpu, că păpuşarul e Filat!
Operaţiunea „Baghirov”
Mai interesantă însă se pare „operaţia Baghirov”, un blogger rus care de 3 luni se afla sub arest ilegal. Sensul reţinerii acestuia consta în compromiterea lui Tcaciuc, care se opune alianţei cu PD.
Baghirov a declarat în nenumărate rânduri, că procuratura încerca să obţină de la el informaţii care l-ar compromite pe Tcaciuc, şi astfel, l-ar elimina pe acesta din structura partidului, lipsindu-l de influenţă şi pârghii. Baghirov nu depunea mărturii. Dosarul, dacă ajungea la judecată, s-ar fi risipit, devenind în plus şi public. Rusia a început să facă presiuni diplomatice şi situaţia risca să capete proporţiile unui scandal politic. În consecinţă, Baghirov a fost plasat în arest la domiciliu pe 13 octombrie, evadând în curând. Ştiind despre întâlnirea lui Filat cu Putin, care a fost planificată cu mult timp în urmă, şi încercând să comporomită realizările acestei întâlniri (la care s-a obţinut deblocarea exporturilor vinurilor moldoveneşti şi posibilitatea negocierilor vizând reducerea preţului la gaze), Păpuşarul a lansat prin subalternii săi ofensiva.
La 22 octombrie primarul Chirtoacă a declarat într-un limbaj plin de rafinament, că Baghirov e un “mrazi”, şi că Filat l-a ajutat să fugă pentru a obţine preţ mai ieftin la gaz. La 24 octombrie teza e repetată de Ghimpu. Argumentele sunt banale – MAI îi asigura paza, grănicerii l-au lăsat să treacă (se supun lui Filat), Publika a filmat interviul. Amintim, că în decizia iniţială a judecăţii, paza acestuia a fost pusă pe seama SIS-ului. MAI a fost înştiinţat că monitorizarea lui Baghirov în arest la domiciliu a trecut în gestiunea sa când bloggerul se afla deja la Moscova! Deci, sentinţa judecăţii a fost schimbată după evadarea lui Baghirov. Baghirov se afla în izolatorul CCCEC, şi nu în cel al MAI. Acesta a fugit prin Transnistria, unde în general nu avem controlul hotarului.
Adevărul celor spuse de noi se confirmă şi prin faptul, că la 18 octombrie portalul Ştirea Zilei, care s-a distanţat de PLDM, a publicat o ştire, în care subsemnatul, Bogdan Ţîrdea, aş fi scris un articol despre Mark Tcaciuc, că ar avea legături cu legionarii. De fapt articolul e preluat de pe un blog fals, creat pe numele meu, în timpul campaniei electorale pentru a mă compromite. De pe acest blog se aruncă “articole” semnate de “Bogdan Ţîrdea” cu critici la adresa unor politicieni. M-am adresat la Procuratură încă în iunie. Nicio reacţie!!!
Operaţiunea “Victor Ţopa”
După ce în ultimele 6 luni păpuşarul a luat sub control întreaga putere judecătorească, forţa sa a devenit imensă. La 19 octombrie Judecata, în absenţa lui Victor Ţopa şi a avocatului său, în lipsa probelor şi a martorilor, îi dă acestuia sentinţa de 10 ani. Acuzarea venea din partea cumnatei lui V.Ţurcanu, care anterior fusese deposedat de acţiuni la VB. Acum, primind o parte din acţiuni înapoi, joacă concertat cu domnul Păpuşar.
Prin acest proces de răfuială cu cel mai crunt duşman al său, păpuşarul şi-a arătat adevărata sa forţă. Să fie clar – el este astăzi cel mai puternic Om în Moldova. El controlează întreprinderi, bănci, media, partide (vreo 5), fracţiuni, judecăţi…
Concluzii:
1) PD a lansat o campanie de dezinformare a opinie publice pentru a compromite PLDM şi a se apropia astfel de PCRM. Înţelegeri PCRM-PD deja există.
2) PD a lansat operaţia Baghirov pentru a-l şantaja pe Tcaciuc şi a-l discredita pe Filat.
3) Arestul lui V.Ţopa e simbolic. E un semnal al forţei păpuşarului şi al hotărârii sale de a proceda la fel cu toţi oponenţii.

четверг, 20 октября 2011 г.

Pseudoliderii deghizaţi în partide.

Războiul declaraţiilor dintre „pupsikul” - Dodon şi preşedintele PCRM Voronin, se aseamănă cu o situaţie cînd un angajat agramat încearcă sa dea lecţie şefului său, care zeci de ani s-a dedicat unor clauze, cunoscând cu minuţiozitate fiece detaliu.

Vladimir Voronin are perfectă dreptate cînd spune cu îngrijorare că orice acţiune a membrilor de partid trebuie coordonată, fiindcă mai devreme sau mai târziu nu numai succesul dar şi erorile admise de un activist sau altul, influenţează serios imaginea partidului.

Asemenea unui părinte, Voronin îndrumă pe fiece membru de partid, învăţîndu-i buchea interorganizaţional partinică, ca mai târziu aceştia să-i dea lecţii sau în cel mai rău caz să-l folosească pentru aşi acoperi anumite lacune şi sa-l trădeze pentru aşi salva propria imagine.

De această dată nu mă voi axa pe personalitatea lui Dodon, deoarece actuala configuraţie politică şi ultimele evenimente din legislativ l-au marginalizat şi au redus din importanţa acestuia ca actor politic însemnat, care era privit drept potenţiala „soluţie” pentru alegerea şefului statului şi salvarea AIE 2.  

Dar, mă voi referi asupra altor membri importanţi ai PCRM, supranumiţi în culisele politice drept „cardinali din umbră” sau „păpuşari comunişti”, care în ultima perioadă de timp s-au făcut evidenţi prin relevanţa de erori tactice, după care va avea de suferit formaţiunea.

La primă privire pare a fi absurd, dar cel mai tare PCRM-ul a avut de suferit anume din cauza ideologului Mark Tcaciuc. La această concluzie am ajuns după ce pe profilul meu de pe www.facebook.com, mi-au fost transmise mai multe poze foarte interesante.

Sunt mai mult ca sigur că, la moment, aceste poze foto au fost deja radiate. Însă pentru orice eventualitate le-şi propune cititorilor să acceseze profilul bloggerului Oleg Ciubotaru de pe www.facebook.com în arhiva albumelor foto.

Poza a fost făcută în timpul unui offline în localitatea Tătărăuca, în luna septembrie 2009, ceea ce este indicat în comentariile plasate. De la prima vedere nu pare nimic ieşit din comun. Ba, din contra este ceva normal ca o personalitate cu pondere din PCRM să se întîlnească cu activişti ai societăţii civile sau să se ducă la o excursie antropologică cu membrii organizaţiei de tineret al partidului.

Însă, analizând puţin lucrurile am fost surprins de faptul că Mark Tkaciuc este înconjurat de un grup de tineri care fac parte din grupările legionare din Moldova, organizaţii alimentate de ideea naţional-socialistă, după logică rivali ideologici ai valorilor împărtăşite de actualul PCRM şi mai cu seama de Tcaciuc, aparent vorbind.

Aşi dori să cred că aceşti indivizi pur şi simplu au apărut întîmplător în compania lui Tcaiuc, dar comportamentul lor demonstrează că participanţii la acest offline se cunosc destul de bine.

Pe lîngă toate aceste lucruri, ne ciocnim cu mai multe întrebări: Care ar fi rolul şi locul acestor legionari în societatea moldovenească? Cui îi aparţine ideea şi cui îi convine apariţia lor?

La aceste întrebări vom încerca să dăm un răspuns sau măcar să facem o mică claritate în articolul următor.

Opinia publică mereu a fost manipulată, însă efectul acestei manipulări nu în totdeauna atinge scopul scontat, adeseori aducând rezultate neaşteptate, pe alocuri chiar contrar celor aşteptate.

To be continued…

среда, 19 октября 2011 г.

Vaca sacră AIE și Garantul

Apariţia lui Vladimir Voronin la emisiunea “În Profunzime” şi a lui Marian Lupu la Prime, au dezvăluit anumite aspecte tenebre ale sferei politice. Practic, au fost făcute dezvăluiri, care ne permit să deducem anumite concluzii.

PD şi PL încă în şedinţa în plen, de joi, 13 octombrie, s-au opus demiterii procurorului, şefului SIS şi CNPF, trădându-şi astfel nu numai complicitatea în anumite scheme economice, dar şi interesul de destabilizare a ţării şi provocarea alegerilor anticipate.

Mai mult ca attît, liderii PL şi PD au declarat, că demiterea procurorului semnifică ruinarea AIE. Respectiv, ei nu-şi pot permite acest lucru, fiindcă ţin la alianţă, la “principii şi valori”, la itinerarul European al RM.

Practic, Procurorul apare în ipostaza de Garant al Alianţei, al reformelor democratice, integrării europene. Demiterea acestuia ar însemna, în viziunea lui Lupu şi a mercenarilor cartelului – compromiterea acestor valori…

Să dăm doar un exemplu, deşi avem sute. Vara s-a produs atacul raider contra băncilor, cu prejudicii enorme (100 milioane euro). Au suferit investitori din UE, în care AIE atât de tare doreşte să ne “integreze”.
Dar cine e vinovat de situaţia care deja s-a produs, şi deci nu a fost prevenită? Credeţi că  SIS (trebuia să prevină crima),  CNPF (trebuia să blocheze tranzacţiile), Procuratura (trebuia în regim de urgenţă să deschidă dosar penal)? Pe dracu. Nimeni nu e vinovat. Şi care e problema?

Situaţia frizează absurdul. Nu putem pedepsi un funcţionar ineficient, fiindcă el e numit de alianţă, şi astfel, o distrugem. Or, alianţa e cea mai mare valoare!? Nu drepturile omului, justiţia, prosperitatea cetăţenilor. Alianţa e o vacă sacră. Membrii ei ne pot scuipa în faţă, minţi, fura, înjosi. Dar noi, cetăţenii, trebuie să înţelegem, că aşa e normal. Fiindcă, ea e ALIANŢA!

Un procuror numit politic, în urma cumpărării funcţiei, utilizat în lupte politice, care este o expresie a subjugării justiţiei de către politicieni, apare drept garant şi condiţie pentru menţinerea unei alianţe autoîntitulate “de integrare europeană”! Atunci, ce fel de alianţă e aceasta, care are asemenea garanţi? Şi ce fel de integrare europeană vom avea în aşa caz?  

Am ajuns la faza, în care preşedintele UE, fiind în vizită recentă în Moldova, a apreciat “înalt” activitatea Procuraturii şi a întregii justiţii, zicând că avem restanţe grave în lupta cu corupţia şi cu reforma justiţiei. Practic, ni s-a spus cu text deschis: depolitizaţi procuratura, reformaţi justiţia…Acum e clar, pe cine protejează PD-L-iştii, şi ce scopuri urmăresc.

Lupu, insistând pe menţinerea procurorului general în funcţie, care a fost numit prin algoritm politic, confirmă de fapt, că se opune depolitizării instituţiilor de drept şi  reformei justiţiei. Or, aceste cerinţe sunt prezente şi în planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Deci, Procuratura în formula ei actuală, este tocmai un impediment în calea reformelor, şi al integrării europene.

Aşa a fost pe timpul PCRM, aşa e şi acum. Deci, AIE prin defniţie nu ne poate aduce în UE, fiindcă garantul acesteia este cea mai mare problemă în integrarea.

Cartelul trece la represiuni politice
 
Unii cititori mai sceptici, mă vor contrazice: Nu aveţi probe. În baza cărui fapt faceţi asemenea acuzaţii gratuite despre aservirea procuraturii?
Nu voi insista pe faptul, că Procutaura a revenit prin algoritm PDM. E ştiut. Situaţia e mult mai complicată. Amintim, că la emisiunea de la Prime din 16 octombrie, Marian Lupu a declarat că procurorul va prezenta probe vizând implicarea unor fucţionari de stat în activităţi ilicite şi cu caracter criminal.
Deja au apărut informaţii ca procurorul general a ordonat fabricarea unor dosare contra membrilor PLDM, premierului si contra unor reprezentanți din PCRM (Marc Tcaciuc şi alţii)

Este o situaţie ieşită din comun, ba chiar e culmea cinismului. Lupu, afirmând că procurorul va veni în parlament cu dosare, demonstrează odată în plus, că el a dat comanda politică de răfuială cu oponenţii. Vă imaginaţi aşa ceva într-un stat European, sau cu aspiraţii europene? Astfel, procuratura în loc să Ylupte cu corupţia şi crima organizată, luptă cu opoziţia şi cu membrii AIE, care nu sunt pe placul lui Lupu. Ei bine, astăzi lui Lupu nu-i plac Filat, Butmalai, Tcaciuc, Bodiu… Dar mâine, s-ar putea întâmpla să nu-i placă anumiţi jurnalişti, analişti politici, comentatori, scriitori, regizori, bloggeri (vezi cazul Baghirov) etc. Şi atunci ce facem? Emigrăm cu toţii? Dar dacă nu reuşim?

Uneori, fiind deprins cu cinismul politicienilor moldoveni, nu mă miră faptul, că procuratura, CCCEC, MAI luptă cu opoziţia. E un fenomen devenirt deja o “frumoasă” tradiţie. Dar ca un partener din Alianţă să lupte, utilizând procuratura, cu proprii  parteneri de coaliţie… Aşa ceva nu am văzut nici în Burundi.

Asistăm cu toţii la o ingerinţă directă şi gravă in justitie…. Şi nimeni nu reacţionează. Atunci la ce ne mai serveşte art. 125 (5) din Constituţie care stipulează că “în exercitarea mandatului, procurorii se supun numai legii”? Sau poate trebuie de modificat şi acest articol, prin referendum, în care să fie scris, că “procurorii se supun numai lui Marian Ilici”? Atunci, totul va fi clar. Iar art. 78 despre preşedinte, să fie scris că “preşedintele al RM poate fi un individ nu mai jos de 2 metri, 130 kg, cu iniţialele L și M.”

Repet odată în plus – Lupu, prin definiţie, nu putea şti despre dosarele administrate de procuratură, existînd secretul anchetei. Chemând procurorul în parlament, el a deconspirat faptul supunerii acestei instutuţii a statului în propriul interes. De fapt, este o situaţia gravă.

Procurorul care a tacut doi ani incepe sa vorbeasca doar atunci când trebuie să fie demis. Astfel, orice ar prezenta Procurorul, nu va fi, şi nu poate fi credibil.
Ca să fie credibilă, procuratura trebuie sa aducă macar un dosar din multiplele, contra domnului păpuşar. Or, procuratura nu a făcut-o, şi nu o va face. Ghiciţi, de ce?

Deci, sensul solicitării lui Filat nu constă în demiterea procurorului general. Sensul constă în depolitizarea instituţiei, pentru stimularea reformei în justiţie şi în procuratură. Astfel, doar demiterea fucţionarilor algoritmici din instituţiile de forţă şi cele de drept va permite propulsarea reformei. Toate celelalte declaraţii sunt minciuni şi demagogie ieftină, pe care o auzim de 20 de ani.

Instaurarea haosului

Dupa declaraţiile de luni ale lui Voronin, că va susține venirea procurorului în parlament – observăm anumite intelegeri tenebre cu PD. De fapt, liderul PCRM pe de o parte, îsi securizeaza proprii membri de partid de dosare la comandă,  pe de altă parte, vrea confruntarea şi compromiterea reciprocă a lui Lupu şi Filat. Un lucru important care merită analizat e şi faptul,că şi PL si Ghimpu vor acelasi lucru – venirea procurorului în parlament. Cum se va comporta PCRM în parlament este greu de presupus. Dacă nu vor finaliza demersul cu procurorul, atunci putem ajunge la scenarii din cele mai sinistre.

Una e clar. PD-L deja au declarat, prin gura lui Lupu şi Ghimpu ca nu vor vota nici bugetul, nici politica bugetar-fiscala. Or, aceasta înseamnă în mod automat blocarea şi demiterea guvernului. În situaţia dată, Lupu rămâne preşedinte interimar, iar Păpuşarul ar putea deveni stăpânul nu doar de facto, dar şi de jure al ţării. Cei care se vor opune, vor fi declaraţi comunişti, cu toate consecinţele de rigoare…

Astfel, Moldova în viitorul apropiat va deveni realmente o istorie de succes. Știm și al cui.

понедельник, 17 октября 2011 г.

Alianţa PD-L distruge Alianţa pentru Integrare Europeană

Ienicerii oligarhilor au lansat joi, 13 octombrie, o campanie de isterizare a opiniei publice. Filat a fost acuzat de pact cu Diavolul, conform unor texte pregătite cu mult înainte în hotelul Codru.  Sperând că suntem lipsiţi total de creier, ienicerii oligarhilor ne  induc ideea aberantă, că Filat a distrus AIE,  i-a adus pe comunişti la putere, se răfuieşte din motive politice, cu profesionişti de marcă.

Dar să analizăm cele trei acuzaţii invocate, pe rând.
  1. Distrugerea alianţei.
AIE a fost distrusă încă la apariţia acesteia, prin însuşi faptul cum a fost semnat Acordul Alianţei  –şantaj din partea PD, tratative purtate la spatele opiniei publice, clauze secrete, deci, antidemocratice. Chiar cu aceste precizări, AIE, din punct de vedere juridic,  există şi azi.

a) Dacă Filat a distrus AIE, atunci de ce se păstrează guvernul format din 3 partide, spicherul care e şi preşedinte, vice-spicherii, şefii comisiilor parlamentare? De ce aceşti indivizi „principiali” nu demisionează? Şi principalul, de ce nu pleacă procurorul general, spicherul, şeful CNPF?
Deci, acuzaţia este o manipulare a cartelului PD-L, care a resimţit pericolul pierderii unor poziţii (sau pârghii, cum le zice un lider).

b) Filat chiar dacă ar vrea, nu poate distruge AIE, măcar din considerentul că aceasta este o construcţie geopolitică externă, occidentală, în care PLDM e pilonul de bază. PD, invers, era sprijinită de Rusia în 2009-2010, având şi acord cu „Edinaia Rossia”.  Din aceste considerente, devine clar, cui îi este realmente convenabilă distrugerea AIE. Amintim, că Lupu a lăcrimat de bucurie, când a auzit propunerea lui Muşuc privind demisia sa. Aceasta din motivul, că i-ar permite să se victimizeze, şi după alegerile anticipate, să formeze alianţa cu PCRM, pornind de la 0. Unele surse cu autoritate, declară că anumite înţelegeri prealabile cu PCRM deja există. 
Respectiv, AIE este erodat de PD, din frica pierderii capitalurilor fabuloase, sustrase prin fraudă de la întreprinderile de stat.

c) Din motivul invocat mai sus, Filat a făcut cele mai mari cedări şi eforturi, pentru supravieţuirea AIE. A refuzat de postul de preşedinte, prim-vice spicher, procuror, agenţii economice strategice, care asigură stabilitatea funcţionării economiei statului (CNPF, ANRE, ANPC).  Şi-a luat mai puţine ministere -7, deşi trebuia 9, fiindcă avea mai multe mandate (32), decât PD şi PL luaţi împreună (15+12).

La negocierile din 2010 participau câte 3 reprezentanţi de la fiecare partid. La acel moment, Filat negocia de unul singur contra altor 8 indivizi, fiindcă Tănase şi Godea deja jucau după regulile oligarhului.  Funcţia de procuror nici nu a fost negociată,  trecând prin „ereditate” de la vechea alianţă. Amintim, că în 2009, funcţia de procuror a revenit AMN, dar aceasta a vândut-o, conform unor materiale din mass-media,  pentru 2 milioane dolari PD-ului. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 2010 cu funcţia de vice-spicher a lui Ghimpu, care a „cedat-o” benevol domnului păpuşar.

Tot Filat l-a retras pe Bodiu din cursa pentru primar general, susţinându-l necondiţionat pe Dorin Chirtoacă. Şi asta în pofida faptului, că PL e controlat de păpuşar. E cunoscut faptul, că mama lui Chirtoacă lucrează la Victoria Bank, Corneliu Ghimpu, vărul acestuia e vice-preşedinte al VB, preşedintele Băncii  Naţionale, Dorin Drăguţan înaintat de PL, e parte a aceleiaşi bănci, iar firma EUROSIM, controlată de Mihai Ghimpu, a oferit în arendă benzinării pentru Petrom, gestionat de domnul păpuşar.
De aceea, Chirtoacă şi Ghmpu, „marii luptători cu corupţia”, tac mâlc, când e vorba de  păpuşar…

  1. Cine aduce comuniştii la putere?
a) Într-un fel, comuniştii şi aşa sunt la putere, datorită PDM. Dar să le luăm pe rând.
Această acuzaţie a fost făcută de comunistul Nr.2 în ierarhia PCRM Marian Lupu. Acel Lupu, care deja a adus vechiul anturaj al echipei „businessmanilor” şi „tehnocraţilor” PCRM  la putere, acuză de acest lucru pe Filat! Mai mare cinism e greu de imaginat. Lista foştilor demnitari comunişti din PDM e impresionantă E vorba de însuşi Lupu, Lazăr (ministrul economiei), Corman (ambasador RFG), Vrabie (ministrul apărării), Guznac (ministrul administrări publice) Cărare (Agenţia Protecţia Concurenţei), Cibotaru (CNPF),  Buga (Comisia Naţională Asigurări în Medicină),  Borta (Comisia Naţională Asigurări Sociale), şi mulţi alţii. Toţi ei deţineau aceste funcţii pe timpul PCRM, executau ordine, rezolvau şi creau „probleme”. Astăzi, ei sunt parte a unei alianţe „anticomuniste” – AIE! Nici nu are rost să amintim de trecerea a peste o sută de primari şi câţiva preşedinţi de raioane din PCRM la PD, fapt ce i-a abolit de dosare penale.

PD care a şantajat PLDM,  utilizând drept argument alianţa cu PCRM, are tupeul astăzi să acuze şi să suspecteze pe alţii de acest lucru! Culmea obrăzniciei şi fariseismului constă în faptul, că „democraţii” poartă şi astăzi  tratative secrete cu PCRM, lucru văzut de toţi chiar la 13 octombrie, când domnul păpuşar îl telefona disperat pe Voronin.

b) PCRM şi PLDM nu au avut acţiuni concertate în ziua de joi.  Faptul că PCRM, iniţial, nu dorea demiterea acestor demnitari, iar apoi a înaintat propunerea demiterii lui Lupu – demonstrează clar că nu exista un plan comun PLDM-PCRM. Filat a pornit  acţiunea pe cont propriu, asumându-şi şi riscurile. Dacă se dorea o alianţă, Lupu ar fi fost demis chiar în aceeaşi zi.

c) Filat este „omul Occidentului”, primind la 7 septembrie 2011 în cadrul Forului Economic de la Krynica Premiul “Omul Anului”. Toţi care pot citi printre rânduri nuanţele geopolitice înţeleg, că asemenea premii nu se dau din pod. Şi Joe Biden nu vine la invitaţia oricui în Moldova…Nici FMI nu deblochează miliarde în situaţii de criză profundă.
Astfel, PLDM nu poate face alianţe cu PCRM, măcar din motivul că nu are Carte blanche din partea Occidentului.  

  1. Filat se răfuieşte din motive politice, cu profesionişti de marcă?
Avem în ţară profesionişti? Şi mai ales la PG, SIS, CNPF? Lăsaţi-o vă rog mai moale.
a) Despre ce profesionalism putem vorbi, când funcţiile date au fost ocupate pe criterii politice? Mai mult, pe bază de rubedenie şi clan.  Şeful CNPF e naşul lui Lupu, şeful CCCEC este fiul fostului preşedinte de raion Hânceşti, fruntaş al PDM, Procurorul general este cumnatul unui business asociat al domnului păpuşar. Preşedintele Băncii Naţionale e cumătrul lui Candu, care e finul păpuşarului. Mai are rost să amintesc, că funcţia de procuror a fost cumpărată?

b) O atenţie aparte merită analiza prejudiciilor aduse de  indivizii, pe care Filat, după luni de ezitări, a avut curajul să-i propună spre demisie:
-  atacul raiderilor din 2010 – Red Nord, Parcul de Troleibuze, MoldAsig. A fost puternic muşamalizat, presa neavînd acces. Informaţii despre suma pagubelor materiale nu avem, deocamdată.
- afacerile firmei Parstar Petrol, care a aprovizionat întreprinderile municipale în 2010, prin scheme dubioase, cu petrol în valoare de  266 miilioane lei. Firma are legătură cu Eurosim, controlată de Mihai Ghimpu.
- amendamentele făcute la legea cazinourilor – 6 milioane lei prejudicii statului. Figuranţi cheie Ghimpu, Untilă (membru PL).
- majorarea preţurilor la petrol, medicamente, servicii comunale în 2010. Tentativa de majorare a preţurilor la convorbirile telefonice. CCCEC, Agenţia Protecţie Concurenţă şi Procuratura tac mâlc.
- evitarea plăţii impozitelor la întreprinderile de stat; contrabanda de stat, scheme offshore. Suma pierderilor statului se cifrează la 100 milioane dolari anual.
- afacerile cu paşapoartele. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale  tergiversează reducerea preţurilor acestora.
- atacul raider contra Băncilor – prejudicii 100 milioane euro (iulie – august 2010). Atacurile au fost posibile graţie protecţiei instituţiilor de stat.
- afacerile dubioase din vara-toamna lui 2011 cu armamentul – 60 milioane lei. Implicat Ministerul Apărării (PL), Ministerul Economiei (PDM).
- tentativa din ianuarie-martie 2011 de privatizare dubioasă a Franzeluţa, Moldtelecom, teatrul Cehov. Tentativa de falimentare a Băncii de Economii. Scoaterea la privatizare în august 2011 a unor întreprinderi de stat strategice în sumă de 500 milioane lei, la preţuri derizorii.
- opunerea Ministerului Transportului în problema apariţiei companiilor low-cost pe piaţa aviatică, ce ar fi redus vizibil preţul călătorilor cu avionul.
- atacul raider contra Moldelectrica – mijlocul lui octombrie. Planificat în Ucraina. Final incert.

Demiterile sunt coordonate cu Occidentalii? 

Acţiunile menţionate au fost planificate de unii oligarhi, care doreau să-şi sporească capitalurile, investite în campania electorală. În unele din aceste acţiuni observăm iresponsabilitatea şi inerţia unor agenţii de stat, în altele – acţiuni premeditate. Situaţia a devenit atât de gravă, că s-au implicat ambasadorii UE, fapt ce ne-a făcut de râs în toată Europa!

Desigur, într-un stat civilizat, şi procurorul, şi şeful CNPF, şi directorul SIS, după scandalurile nominalizate, apărute şi în mass-media, trebuiau în mod imperativ, să demisioneze. Cum zic francezii, «Noblesse oblige». Dar nu  şi în  cazul Moldovei, unde funcţionarii nu au nici nobleţe, nici obligaţii.

În consecinţă, premierul, care îşi dă raportul pe exterior, a fost nevoit să ia atitudine. A făcut-o de mai multe ori, dar reacţiile nu au parvenit. Ţinând cont de gravitatea cazului, şi de faptul că de fiecare dată când porneşte acţiuni de amploare, Filat se străduie să obţină permisiunea Occidentului (diplomaţia de fotbal, întâlnirea cu Smirnov din Germania, campania Antimafie), suntem siguri, că şi aceste demiteri au fost coordonate cu înalţii demnitari din Occident.

Demiterile sunt de fapt o tentativă  a lui Filat de a soluţiona în mod amiabil problema. În realitate, unii funcţionari ar trebui deferiţi justiţiei. Filat din răsputeri încearcă să ofere şanse acestei alianţe puternic mafiotizate, prin salubrizarea ei, oferind şi termene pentru Lupu, dar nu credem că îi va reuşi. Totodată, ne miră faptul, că PD şi PL s-au opus vehement acestui demers, trădându-şi complicitatea în protecţia raiderilor şi a corupţiei, care a atins proporţii îngrozitoare. 

Mai mult. La 16 octombrie, fiind la Prime, Lupu a dat de înţeles, că Procuratura are acumulate materiale compromiţătoare contra PLDM şi altor partide, pe care le va face publice. Asta demonstrează odată în plus, cu ce se ocupă procurorul, deci, şi justeţea demiterii acestuia.  Prin acest gest, Lupu se compromite irevocabil, fiindcă demonstrează odată în plus, că Procuratura e aservită lui personal, fiind utilizată contra oponenţilor politici.  Or, conform legii, Lupu nici nu putea şti de asemenea dosare, existând secretul anchetei…

Ajungem în situaţia stupidă, în care oligarhii şi indivizii corupţi sunt declaraţi martiri, (vezi achitarea păpuşarului),  iar cei  care luptă cu fărădelegea, sunt declaraţi bandiţi. (vezi S.Mocanu)
Mai sunt dubii, cine distruge alianţa?

PS. Liderul PD, din momentul în care a ieşit în apărarea raiderilor şi oligarhilor, a pierdut dreptul de a mai fi candidat al Alianţei la preşedinţie. El a pierdut dreptul de a mai fi preşedinte a cetăţenilor RM. Ipotetic, el poate fi doar preşedintele „raiderilor”…

среда, 12 октября 2011 г.

Raportul prim-ministrului. Merită să ne facem iluzii?

În ultima vreme tot mai puţini sunt acei analişti politici care mai cred în „povestea de succes” a Republicii Moldova. Practic, la majoritatea capitolelor actuala guvernare este fie falimentară, fie restanţieră.

Moldova – istorie de succes…

Dacă la începutul lui 2010, analiştii răguşeau din cauza osanalelor cântate guvernării în regim non-stop, astăzi, situaţia este proastă de tot. Corupţia la întreprinderile de stat (scheme de 100 milioane dolari anual), atacul raider contra 4 banci (100 milioane euro prejudicii), contrabanda prin intermediul întreprinderilor de stat (600 milioane lei anual), optimizarea şcolilor, reducerea programelor sociale, creşterea corupţiei – au compromis AIE. Alianţa a devenit o faţadă, în spatele căreia, unii oligarhi notorii îşi legalizează afacerile, continuînd estorcarea cetăţenilor de bani. Această hoţie este acoperită de unii „profeţi”, care depun eforturi considerabile pentru a „peria” imaginea şifonată a acestora.

S-a schimbat şi atitudinea reprezentanţilor externi faţă de RM. Şeful delegaţii UE Dirk Schubel încă primăvara spunea, că luna de miere cu UE s-a terminat. Preşedintele UE atenţiona asupra necesităţii reformelor, şi în special combaterea corupţiei, făcând aluzie la progresele insatisfăcătoare în acest domeniu. Rezoluţia Summitului Parteneriatului Estic nu face nici o aluzie la şansele de integrare europeană a RM, ceea ce este simptomatic. Probabil, e o apreciere a „performanţelor” unor miniştri.
Puterea haosului
Guvernul este semifuncţional, premierul fiind sabotat de cartelul PD-L, dacă nu şi de proprii miniştri. În special, s-au „ manifestat” miniştrii economiei, tenhologiilor informaţionale, şi a transportului. Parlamentul, in lipsa de quorum, a desfăşurat doar 26 de şedinţe din 44 planificate pentru sesiunea de primăvara 2011. 

Din cauza divergenţelor interne, pînă azi, nu a fost ales preşedintele, nu sunt numiţi toţi viceminştrii, ambasadorii, unii funcţionari ai agenţiilor de stat. Trenează reformele în justiţie şi organele de forţă. Nu se produc schimbări şi reforme structurale în economie, dacă să nu luăm în calcul disponibilizările masive de la serviciu a peste 20.000 de bugetari, planificate în 2011! 

Prima dată în istoria statului observăm conflictul dintre instituţiile şi agenţiile de stat: CCCEC, Curtea de Conturi, Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, Procuratură, etc. Aceste structuri exercită controlul anumitor instituţii conduse de oponenţii politici, pun amenzi, produc arestări şi reţineri, fac raporturi scandaloase. Haosul se instituţionalizează încet dar sigur peste toate structurile statului.
Sub conducerea ministrului Alexei Roibu, şi a procurorului general, criminalitatea generală a crescut în 2010 cu circa 30%, trendul fiind ascendent şi în 2011!

În rezultatul luptei „acerbe” a CCCEC cu corupţia, aceasta din urmă a crescut în ritmuri dramatice. Conform «Тransparency Internaţional», Indicatorul percepţiei corupţiei, a crescut de la 3, 3 puncte în 2009 (locul 92 în lume) la 2,9 (locul 108) în 2010. Amintim, că tot ce este mai mic de 3.0 puncte este considerat un nivel înalt al corupţiei…

Cele mai mari „performanţe” le-a atins însă, ministrul economiei Valeriu Lazăr. Datoria externă a crescut în ritm vertiginos, atingând cota de 5 miliarde dolari SUA, dintre care datoria garantată de stat constituie suma de 1, 2 miliarde (în 2009 era doar 700 milioane). Suma este o mărturie elocventă a faptului că economia ţării nu funcţionează, că statul stă pe injecţii financiare. Gazul în urma „negocierilor” inspirate ale ministrului, a ajuns de la 368 la 400 dolari, deci mai mult de 6 lei pe metru cub. 

Preţul căldurii va depăşi suma de 1000 lei pe gigacalorie, preţul la călătoria în troleibuz ar putea depăşi 2,5 lei. Exporturile produselor vinicole în Rusia au scăzut în expresie bănească în primele 6 luni ale lui 2011 de 2,1 ori – de la $34,66 milioane la $16,76 milioane. Preţurile cresc continuu, iar ministru Lazăr este ca de obicei “optimist”, asigurîndu-ne că acestea vor creşte şi mai rapid în 2012…Mulţi economişti remarcă o scădere vizibilă a producţiei industriale, ceea ce se observă şi în structura impozitelor.

În consecinţă, la capitolul Indicatorul Libertăţii Economice, elaborat de Institutul Frazer, Moldova a degradat cu 9 puncte, acumulând 6,29 din 10 puncte posibile. La acest capitol, Moldova ocupă un loc demn, alături de Madagascar şi Ruanda.

Ministerul Finanţelor raportează, că veniturile bugetului de stat de la începutul anului se cifrează la 10 mlrd 882,3 mln lei , ceea ce este cu 361,5 mln. lei (3.2%) mai puţin decât a fost planificat. În viziunea economistului Mihail Poisic, în ultimii 2,5 ani, gradul de colectare a impozitelor a scăzut cu 8%, ceea ce ajunge la suma de 2 milarde lei anual.

Ministrul transporturilor Anatol Şalaru declară, cu emoţii deosebite, că RM anual pierde 6-8 miliarde lei din cauza stării proaste a drumurilor. Astfel, 1-2 miliarde se pierd pentru reparaţia drumurilor, iar celelalte nu ajung în buget, deoarece transportul internaţional preferă să înconjoare Moldova din aceeaşi cauză, la care se adaugă taxele vamale şi poliţia rutieră avidă. De fapt, Ministerul Transporturilor nu a putut asimila suma de peste 20 milioane de euro pentru reparaţia drumurilor, provenită din programe europene. Cu alte cuvinte, ţara nu are capacitate de absorbţie a granturilor! Despre ce modernizare poate fi vorba în acest caz?

Raportul lui Filat. Programul minimum şi maximum

Filat încearcă să ţină piept acestui haos în continuă creştere, dar rezultatul este unul incert. Ba chiar unul contrar aşteptărilor. Unii miniştri deja nu se supun premierului, transformându-şi ministerele în adevărate feude. Spre exemplu, ministrul tehnologiilor informaţionale a dat start purificărilor în propriul minister, ghidându-se după câte se pare, de criteriul politic. Acelaşi lucru se întâmplă şi la nivel de raioane, unde baronii locali, cu acoperire politică, neglijează deciziile guvernului.

Situaţia riscă să degradeze întratât, încât să scape definitiv de sub control. Sistemul bancar a fost zguduit, iar reitingurile internaţionale şi reputaţia investiţională a Moldovei au fost puternic compromise.
Astăzi, mulţi opinează, că Filat după ce a ridicat plafonul discurusului politic atât de sus, pur şi simplu este obligat să treacă la acţiuni cât mai dure. Sondajele de opinie arată, că oamenii sunt deranjaţi de sărăcie, preţurile înalte, lipsa locurilor de muncă, corupţie. Majoritatea comisarilor europeni afirmă că problema corupţiei şi justiţiei sunt cele mai grave probleme ale ţării.

Reieşind din cele spuse, logica politică cere ca premierul, în raportul său, cel puţin să puncteze cine sunt vinovaţii de atacurile raider, care instituţii nu au acţionat adecvat. Mai apoi, ar fi corectă propunerea demiterii propriului ministru de interne, după aceea a procurorului general, a preşedintelui CNPF, şi probabil, dar nu şi obligatoriu, a şefilor SIS, şi a CCCEC. Premierul ar trebui să propună depolitizarea instituţiilor de forţă, selectarea candidaturilor la şefia acestora prin concurs, de către organele abilitate. În caz contrar, oligarhii vor schimba un fucţionar prin altul.

Avem însă dubii că Filat va duce la bun sfârşit acest demers. Şeful CNPF se spune că ar fi naşul lui Lupu…Şeful CCCEC este fiul unui fruntaş al PDM…Roibu este ministru PLDM, deci protejat, probabil de Filat. Procurorul general este cumnatul unui apropiat al domnului păpuşar, iar procurorul municipal e chiar fratele lui D.Diacov, fostul şef şi amic al premierului. Va putea premierul să treacă peste aceste legături de clan? Nu suntem siguri…

Oricum, acesta ar fi programul ,,minimum” al premierului, pentru a ieşi basma curată din istoria cu atacurile raider şi escrocheriile la întreprinderile de stat. Dacă Filat nu o va face, va demonstra că nu are caracter şi responsabilitate, sau, ce e şi mai grav, că a devenit complice clanurilor oligarhice.

Programul ,,maximum” ar presupune demiterea lui Lazăr, (pare a fi cumătru cu premierul), Şalaru (exponent a puternicei corporaţii Ascom), Filip (partener de business al domnului păpuşar). Deci, Filat a avea de înfruntat grupări de business cu interese foarte puternice.

Cred că pasul doi nu va fi făcut cu desăvârşire, ceea ce presupune un singur lucru – câmpul de manevră a premierului, deci şi performanţele guvernului, vor fi în continuu reduse. Or, dacă pasul va fi făcut, propunerea nu va fi votată. Guvernul în situaţia creată, va rămâne un instrument, controlat la 50% de oligarhul nr.1 al ţării.
Deci, premierul este într-o situaţie dificilă. Dar a fost alegerea lui. Marea problemă e că, astăzi, doar Filat mai poate opune rezistenţă, fie şi formală, caracatiţei semicriminale.

Această caracatiţă controlează segmente importante din stat, şi orice tentativă de a-i rezista, trezeşte isterii colective, bine regizate din umbră. Dar pasul trebuie făcut, şi matricea vicioasă trebuie distrusă.

Indiferent cu ce argumente nu ar ieşi acoliţii cartelului –„anticomunismul”, „valori democratice”, „integrarea europeană” – toate sunt doar un tertip, o minciună, o plasă pentru mascarea hoţiei, exploatării dure a propriilor cetăţeni, estorcarea banilor de la invalizi, copii, bătrâni. Şi toate acestea, evident, sub drapelul „principiilor şi valorilor europene”, afişate de primarii „europeni”, judecători, miniştri progresişti şi jurnalişti-sacerdoţi, cu buzele veşnic murdare de caviar…

Raportul prim-ministrului. Merită să ne facem iluzii?

În ultima vreme tot mai puţini sunt acei analişti politici care mai cred în „povestea de succes” a Republicii Moldova. Practic, la majoritatea capitolelor actuala guvernare este fie falimentară, fie restanţieră.

Moldova – istorie de succes…

Dacă la începutul lui 2010, analiştii răguşeau din cauza osanalelor cântate guvernării în regim non-stop, astăzi, situaţia este proastă de tot. Corupţia la întreprinderile de stat (scheme de 100 milioane dolari anual), atacul raider contra 4 banci (100 milioane euro prejudicii), contrabanda prin intermediul întreprinderilor de stat (600 milioane lei anual), optimizarea şcolilor, reducerea programelor sociale, creşterea corupţiei – au compromis AIE. 

Alianţa a devenit o faţadă, în spatele căreia, unii oligarhi notorii îşi legalizează afacerile, continuînd estorcarea cetăţenilor de bani. Această hoţie este acoperită de unii „sacerdoţi” ai spaţiului public, care depun eforturi considerabile pentru a „peria” imaginea şifonată a acestora.

S-a schimbat şi atitudinea reprezentanţilor externi faţă de RM. Şeful delegaţii UE Dirk Schubel încă primăvara spunea, că luna de miere cu UE s-a terminat. Preşedintele UE atenţiona asupra necesităţii reformelor, şi în special combaterea corupţiei, făcând aluzie la progresele insatisfăcătoare în acest domeniu. Rezoluţia Summitului Parteneriatului Estic nu face nici o aluzie la şansele de integrare europeană a RM, ceea ce este simptomatic. Probabil, e o apreciere a „performanţelor” unor miniştri.

Puterea haosului

Guvernul este semifuncţional, premierul fiind sabotat de cartelul PD-L, dacă nu şi de proprii miniştri. În special, s-au „ manifestat” miniştrii economiei, tenhologiilor informaţionale, şi a transportului. Parlamentul, in lipsa de quorum, a desfăşurat doar 26 de şedinţe din 44 planificate pentru sesiunea de primăvara 2011. 

Din cauza divergenţelor interne, pînă azi, nu a fost ales preşedintele, nu sunt numiţi toţi viceminştrii, ambasadorii, unii funcţionari ai agenţiilor de stat. Trenează reformele în justiţie şi organele de forţă. Nu se produc schimbări şi reforme structurale în economie, dacă să nu luăm în calcul disponibilizările masive de la serviciu a peste 20.000 de bugetari, planificate în 2011! 

Prima dată în istoria statului observăm conflictul dintre instituţiile şi agenţiile de stat: CCCEC, Curtea de Conturi, Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, Procuratură, etc. Aceste structuri exercită controlul anumitor instituţii conduse de oponenţii politici, pun amenzi, produc arestări şi reţineri, fac raporturi scandaloase. 

Haosul se instituţionalizează încet dar sigur peste toate structurile statului.
Sub conducerea ministrului Alexei Roibu, şi a procurorului general, criminalitatea generală a crescut în 2010 cu circa 30%, trendul fiind ascendent şi în 2011!

 În rezultatul luptei „acerbe” a CCCEC cu corupţia, aceasta din urmă a crescut în ritmuri dramatice. Conform «Тransparency Internaţional», Indicatorul percepţiei corupţiei, a crescut de la 3, 3 puncte în 2009 (locul 92 în lume) la 2,9 (locul 108) în 2010. Amintim, că tot ce este mai mic de 3.0 puncte este considerat un nivel înalt al corupţiei…

Cele mai mari „performanţe” le-a atins însă, ministrul economiei Valeriu Lazăr. Datoria externă a crescut în ritm vertiginos, atingând cota de 5 miliarde dolari SUA, dintre care datoria garantată de stat constituie suma de 1, 2 miliarde (în 2009 era doar 700 milioane). Suma este o mărturie elocventă a faptului că economia ţării nu funcţionează, că statul stă pe injecţii financiare. 

Gazul în urma „negocierilor” inspirate ale ministrului, a ajuns de la 368 la 400 dolari, deci mai mult de 6 lei pe metru cub. Preţul căldurii va depăşi suma de 1000 lei pe gigacalorie, preţul la călătoria în troleibuz ar putea depăşi 2,5 lei. Exporturile produselor vinicole în Rusia au scăzut în expresie bănească în primele 6 luni ale lui 2011 de 2,1 ori – de la $34,66 milioane la $16,76 milioane. 

Preţurile cresc continuu, iar ministru Lazăr este ca de obicei “optimist”, asigurîndu-ne că acestea vor creşte şi mai rapid în 2012…Mulţi economişti remarcă o scădere vizibilă a producţiei industriale, ceea ce se observă şi în structura impozitelor.

În consecinţă, la capitolul Indicatorul Libertăţii Economice, elaborat de Institutul Frazer, Moldova a degradat cu 9 puncte, acumulând 6,29 din 10 puncte posibile. La acest capitol, Moldova ocupă un loc demn, alături de Madagascar şi Ruanda.

Ministerul Finanţelor raportează, că veniturile bugetului de stat de la începutul anului se cifrează la 10 mlrd 882,3 mln lei , ceea ce este cu 361,5 mln. lei (3.2%) mai puţin decât a fost planificat. În viziunea economistului Mihail Poisic, în ultimii 2,5 ani, gradul de colectare a impozitelor a scăzut cu 8%, ceea ce ajunge la suma de 2 milarde lei anual.

Ministrul transporturilor Anatol Şalaru declară, cu emoţii deosebite, că RM anual pierde 6-8 miliarde lei din cauza stării proaste a drumurilor. Astfel, 1-2 miliarde se pierd pentru reparaţia drumurilor, iar celelalte nu ajung în buget, deoarece transportul internaţional preferă să înconjoare Moldova din aceeaşi cauză, la care se adaugă taxele vamale şi poliţia rutieră avidă. De fapt, Ministerul Transporturilor nu a putut asimila suma de peste 20 milioane de euro pentru reparaţia drumurilor, provenită din programe europene. Cu alte cuvinte, ţara nu are capacitate de absorbţie a granturilor! Despre ce modernizare poate fi vorba în acest caz?

Raportul lui Filat. Programul minimum şi maximum

Filat încearcă să ţină piept acestui haos în continuă creştere, dar rezultatul este unul incert. Unii miniştri deja nu se supun premierului, transformându-şi ministerele în adevărate feude. Spre exemplu, ministrul tehnologiilor informaţionale a dat start purificărilor în propriul minister, ghidându-se după câte se pare, de criteriul politic. În plus, tot el tergiversa procesul de ieftinire a paşapoartelor.

Ministrul economiei proteja salariile fabuloase ale şefilor întreprinderilor de stat, justifica politica Moldtelecom de majorare a tarifelor la convorbirile telefonice, sabotînd indicaţiile premierului.

Astăzi, mulţi opinează, că Filat după ce a ridicat plafonul discurusului politic atât de sus, pur şi simplu este obligat să treacă la acţiuni cât mai dure. Sondajele de opinie arată, că oamenii sunt deranjaţi de sărăcie, preţurile înalte, lipsa locurilor de muncă, care sunt un rezultat al activităţii Ministerului Economiei. Majoritatea comisarilor europeni afirmă că de fapt corupţia şi justiţia sunt cele mai grave probleme ale ţării. Or, corupţia este aria de activitate a Procuraturii, CCCEC etc.

Reieşind din cele spuse, logica politică cere ca premierul, în raportul său, cel puţin să puncteze cine sunt vinovaţii de atacurile raider, care instituţii nu au acţionat adecvat. Mai apoi, ar fi corectă propunerea demiterii propriului ministru de interne, după aceea a procurorului general, a preşedintelui CNPF, şi probabil, dar nu şi obligatoriu, a şefilor SIS, şi a CCCEC. Premierul ar trebui să propună depolitizarea instituţiilor de forţă, selectarea candidaturilor la şefia acestora prin concurs, de către organele abilitate. În caz contrar, oligarhii vor schimba un fucţionar prin altul.

Avem însă dubii că Filat va duce la bun sfârşit acest demers. Şeful CNPF se spune că ar fi naşul lui Lupu…Şeful CCCEC este fiul unui fruntaş al PDM…Roibu este ministru PLDM, deci protejat, probabil de Filat. Procurorul general este cumnatul unui apropiat al domnului păpuşar, iar procurorul municipal e chiar fratele lui D.Diacov, fostul şef şi amic al premierului. Va putea premierul să treacă peste aceste legături de clan? Nu suntem siguri…

Oricum, acesta ar fi programul ,,minimum” al premierului, pentru a ieşi basma curată din istoria cu atacurile raider şi escrocheriile la întreprinderile de stat. Dacă Filat nu o va face, va demonstra că nu are caracter şi responsabilitate, sau, ce e şi mai grav, că a devenit complice clanurilor oligarhice.
Programul ,,maximum” ar presupune demiterea lui Lazăr, (cumătrul premierului), Şalaru (exponent a puternicei corporaţii Ascom), Filip (partener de business al domnului păpuşar).

Motivul demiterii este la suprafaţă –sabotajul premierului şi lipsa de performanţă. Deci, Filat, dacă se va hotărî să facă acest pas, va avea de înfruntat grupări de interese economice foarte puternice. Iată de ce nu suntem siguri că o va face. Riscurile sunt mari, costurile –usturătoare.

Cred că pasul doi nu va fi făcut, ceea ce presupune un singur lucru – câmpul de manevră a premierului, deci şi performanţele guvernului, vor fi în continuu reduse. Guvernul în situaţia creată, va rămâne un instrument, controlat la 50% de oligarhul nr.1 al ţării.

Deci, premierul este într-o situaţie dificilă. Marea problemă e că, astăzi, doar Filat mai poate opune rezistenţă, fie şi formală, caracatiţei semicriminale, fiindcă are anumite pîrghii.

Această caracatiţă controlează segmente importante din stat, şi orice tentativă de a-i rezista, trezeşte isterii colective, bine regizate din umbră.

Dar pasul trebuie făcut, şi matricea vicioasă trebuie distrusă…

четверг, 6 октября 2011 г.

Vlad Filat în opoziție?

Conferința de presă a lui Vladimir Voronin ținută la 5 octombrie a creat la majoritatea analiștilor politici senzația că PCRM este hotărît să demareze campania pentru alegerile parlamentare anticipate. Lucrurile însă sunt mai complicate și mult mai periculoase. Vom încerca să explicăm.

În ultimele luni, domnul păpușar și PDM au primit o serie de lovituri dureroase. A fost demis directorul SA Franzeluța Eugen Baleca (veniturile Franzeluța sunt în jur de 500 milioane lei). Vara a fost adoptat proiectul de lege privind demonopolizarea pieței exporturilor de metal, ceea ce iarăși a lovit în monopolistul de stat Metalferos (apr.600 milioane lei venituri, încă 700 milioane lei – contrabandă în Transnistria). 

Au fost desființate judecătoriile economice, prin care se estorcau sume de sute milioane lei din businessmani, acaparîndu-se businessul concurenților. La 14 septembrie, CSJ a impus structurile offshore să întoarcă MAIB cele 27% acțiuni preluate prin fraudă. Anterior, a fost oprit procesul de falimentare a Băncii de Economii, privatizare a Moldtelecom și Franzeluța pe sume derizorii, în folosul structurilor oligarhice.

Poziția dură a oficialilor UE față de atacurile reider au speriat păpușarul, care pe lîngă cedările efectuate, a trimis săptămîna trecută o scrisoare la toate Ambasadele acreditate în Chișinău, unde încerca să se deculpabilizeze de acuzațiile care i se aduc. În scrisoare se menționează, că el, păpușarul, a devenit victima unei campanii murdare, regizată de unele forțe politice.

Concomitent, în mass-media afiliată oligarhului, a fost lansată o campanie dură de acuzare a PLDM că ar unelti pe la spatele opiniei publice o coaliție cu PCRM.

Acapararea PDM și a instituțiilor statului

Deși încă în primăvara lui 2010, domnul păpușar nega cu vehemență participarea sa în viața politică, deja în octombrie, opinia publică a fost stupefiată văzîndu-l pe acesta pe locul doi în lista PDM! În prima sa apariție mediatică la canalul Prime, unul din analiștii politici i-a pus o întrebare foarte sugestivă: 

Dacă veți fi prim-ministru, pe cine din personalitățile notori mondiale le veți invita în Guvern…Răspunsul contează mai puțin. Contează altceva, și anume poziționarea domnului păpușar în calitate de șef al guvernului, în locul lui Filat. Apropo, la aceeași emisiune, primul a fost invitat Filat, apoi păpușarul, și abia mai tîrziu, Lupu…Astfel, ni se arăta importanța persoanelor menționate în topul puterii.

Deja în campania electorală parlamentară din 2010, listele PD au fost curățite de indivizi gen Nantoi, Serebrian, care aveau viziuni anticomuniste, locul fiind preluat de o serie de businessmani,  afiliați oligarhului: Filip, Candu, Apolschi, Botnari. Alții au fost promovați pe linia lui Marian Lupu- Lazăr, Corman, Jantuan, Stoianaglo, Bolboceanu. Mai tîrziu, ei se vor afilia aripei  păpușarului. Diacov și PDM propriu zis, rămăsese doar cu Țulea, Stratan, Guma, Brașovschi și Sîrbu. 

Din nefericire pentru D.Diacov, toți acești deputați, cu excepția doamnei Stratan, au trecut de partea păpușarului, Țulea manifestînd loialități duble. În Guvern, doar Marcel Răducan și Boris Focșa păstrează loialitatea față de D.Diacov și vechea structură a PDM, ceilalți –Filip, Lazăr, și chiar Buliga s-au afiliat noilor stăpîni. Totodată, amintim că Răducan a avut o perioadă îndelungată relaţii de “parteneriat” cu păpuşarul.

 În scurt timp, păpușarul obține statutul de vicepreședinte PD și chiar vicepreședinte de Parlament. Din acest moment, întreaga putere în PD a trecut în mîinile sale. Biroul politic, Consiliul Național al PD aproape că nu se  convoacă, ședințele fiind desfășurate la hotelul Codru. În majoritatea raioanelor filialele PD au fost curățate, fiind promovați în funcții «oameni noi», docili cartelului.

Deși a primit prin algoritm Ministerul Economiei, Informaticii, Protecției Sociale, Construcțiilor, Culturii, PD reușește să obțină în mod miraculos funcția de președinte de stat/speaker, Procuratura, și o serie de agenții naționale, utilizate ca bîtă contra concurenților economici:  CCCEC, CNPF,  Agenția pentru Protecția Concurenței. Nu mai are rost să amintim de unde vine președintele Bănci Naționale și directorul SIS. În orice caz, amintim, că fluctuațiile valutare sunt și ele o sursă serioasă, de sute de milioane de lei venituri…

Implicarea exagerată a lui Vlad Filat pe exterior, deși aduce beneficii țării  (credite și granturi în sumă de 2,6 miliarde dolari, din care 1, 3 – granturi, demararea negocierilor cu UE privind asocierea și liberalizarea vizelor, tratatul regimului de frontieră cu România, etc) – creează mari probleme la capitolul democrație, corupție, transparența decizională, funcționalitatea instituțiilor statului. 

De fiecare dată când Filat e peste hotare, în țară au loc acțiuni de acaparare a unor instituții ale statului. Astfel, Filat cînd se afla în RFG, a pierdut Consiliul pentru reformarea justiției, creat de Lupu și controlat de păpușar (mai),  a fost pus în fața faptului împlinit cu atacurile reider din 1-5 august. Astfel, reforma justiției a fost compromisă din start, iar cu ea, și șansele de asociere accelerată la UE.

În aceeași perioadă, directorul CCCEC este avansat la gradul de general pentru a-i fortifica loialitatea față de cartel, ginerele lui Pușcașu, judecător la CC, este avansat la gradul de general, fapt ce explică comportamentele ulterioare ale acestuia și demiterea lui Pulbere.

Practic, întreaga justiție trece la cheremul oligarhului. Astfel și Curtea Supremă de Justiție prin restabilirea lui Muruianu, și Curtea de Apel Chișinău, prin numirea lui Pleșca, și Curtea Constituțională  prin numirea lui Tănase (despre care am prevenit anterior că se va produce), și Consiliul Superior al Magistraturii –Timofti- sunt controlate de domnul păpușar. În această situație, orice reformă este compromisă din start, orice modernizare este pusă «la murat».

Prețurile la produsele petroliere, de panificație, alimentare, sunt în continuă creștere, cursul valutar oscilează dramatic sărăcind și mai mult populația, contrabanda de stat și schemele offshore prosperă. Și asta cu participarea directă, a structurilor și agențiilor nominalizate. Primăvara, prin minune s-a reușit stoparea tenativei păpușarului de a majora dramatic prețurile la convorbilirle telefonice. Nici nu mai dorim să discutăm aici despre rolul ANRE în creșterea prețului la serviciile comunale, dirijat de cartelul PD-L.

Partea de vină pentru situația creată o poartă și Filat, care nu manifestă flexiblilitatea și fermitatea necesară.
Practic, păpușarul a acaparat mai mule instituții cheie ale statului, fiind la un pas de ceea ce Nicoale Chirtoacă numește «state capture», adică acapararea întregului stat!

Se pregătește Alianța PCRM-PDM?

Filat a făcut o serie de greșeli stategice, și acum suportă consecințele. El nu a oferit  suficienți bani pentru a menține unele mass-media importante, de orbitarea spre păpușar (gen ziarul Timpul, etc). Același Filat nu a avut destui bani pentru ași «hrăni» unii membri notorii, care obișnuiți cu luxul, au nimerit astfel ușor  în plasa oligarhilor.

Totodată, Filat nu a pregătit bine campania sa mediatică. Astfel, PLDM a  pierdut războiul mediatic contra păpușarului, care prin mass-media afiliată și analiștii aserviți cartelului, au indus ideea că PLDM va crea coaliția cu PCRM. Chiar astăzi, 6 octombrie, un portal de știri a difuzat «informația», că Filat s-a și înțeles cu Voronin despre partajarea funcțiilor în stat…

PD, spre deosebire de PLDM, a ajutat PCRM să obțină încă 4 președinți de raioane, suplimentar la cei 6, pe care PCRM îi avea de unul singur. Astfel PDM a devenit credibil în negocieri, punînd prima cărămidă serioasă în fudamentul viitoarei coaliții. Mai mult, liderul PDM Marian Lupu era candidatul Rusiei la alegerile din 2010, depunînd astăzi efort vizibil pentru a reintra în grațiile Kremlinului. Or, Putin, nu este Medvedev, și Lupu, dar în special păpușarul, înțeleg acest lucru ca nimeni altul.

Operînd în această schemă, zilele acestea, păpușarul a avut o întîlnire secretă personală  cu liderul PCRM, lansîndu-i, spre deosebie de același Filat,  o serie de oferte foarte generoase. Acest lucru l-a pus pe V.Voronin pe gînduri. Esența ofertei se reduce la demiterea guvernului  Filat, și formarea coaliției de centru-stînga. 

Iată de ce propunerea lui Voronin despre spațiul euroasiatic nu strică ecuația.
Surse demne de încredere ne spun, că Ghimpu și Hadîrcă ghidați de ura personală față de Filat, ar fi de acord să ofere cele 4 voturi care nu ajung coaliției. Cu acest scop, problema a fost pusă la şedinţa Biroului Politic al PL. 

Dar Biroul s-a opus, ceea ce nu înseamnă că scenariul este imposibil cu desăvîrşire.  Amintim, că încă în august, Ghimpu declara, că decît Filat preşedinte, mai bine anticipate. La 20 septembrie, Ghimpu se lamenta că a făcut o eroare mortală, cînd la votat pe Filat premier.

Motivația păpușarului e una de ordin personal- lupta  continuă cu PLDM și pierderile suferite în business, l-au iritat la maximum, acesta fiind dispus spre cedări esențiale. În acest algoritm politic, Lupu va fi adus pe altarul de sacrificiu.

Concomitent, se fac presiuni prin Procuratura Generală de a slabi împotrivirea «șoimilor» din PCRM, în frunte cu Mark Tkaciuk, care nu doresc coaliție cu PD. Amintim, că Procuratura Generală, controlată de PD, instrumentează un dosar penal contra lui E.Baghirov, impunîndu-l să depună mărturii contra lui Mark Tkaciuk.

În situația creată, PLDM va trece în opoziție, iar PCRM și statul în întregime, riscă să fie acaparat de păpușar. Astfel, vom deveni un stat prin definiție oligarhic, cum e Tailanda,în care temutul oligarh Thaksin Sinawatra, a subminat toate instituţiile statului.

PS. Dacă Filat se va juca și în continuare „cu țara în bumbi”, atunci consecințele pentru democrația moldovenească și statul moldovenesc vor fi grave. În alt articol, le voi explica. Sper să nu fie prea tîrziu.