Moscova nu iarta si nu crede lacrimilor

In acest articol imi doresc sa aduc putina lumina asupra pericolelor care exista pentru Vladimir Voronin, un lider demn de stima si respect, de care Moldova mai are nevoie. Vladimir Voronin continua sa fie tinta liderilor de la Kremlin, care si-au pus scopul de a-l scoate din viata politica moldoveneasca.

Conducerea de la Kremlin si mai cu seama, Vladimir Putin nu l-a iertat pe Vladimir Voronin. Rezultatele scrutinului din 5 aprilie 2011 si comportamentul unor concurenti electorali, scot in relief aspecte din planurile realizate de Moscova faţă de componentele comode si incomode ale clasei politice moldovenesti .

Inlaturarea lui Vladimir Voronin de la cirma PCRM devine, putin cite putin, o realitate. Analistii rusi spun cu voce tare, ca insuccesul lui Dodon la alegerile din 5 iunie se datoreaza actualului lider al PCRM, Vladimir Voronin. Despre aceasta ne vorbeste si Ala Iazicova, seful Centrului pentru problemele regiunilor Mării Mediterane şi Marii Negre din cadrul Institutului pentru Europa a ASR, publicat pe pagina www.ng.ru.

Desi, se doreste o urgentare, liderii de la Kremlin materializeaza incet, dar sigur planurile diabolice de distrugere a PCRM si inlaturarea lui Voronin de la cirma partidului. Din 2005 incoace suntem martorii asedierii PCRM-ului şi mai cu seama a personalitatii lui Vladimir Voronin din partea Moscovei.

Facind o retrospectiva a celor ce s-au intimplat in trecut vedem ca o prima etapa urmrarita de Kremlin a fost scoaterea PCRM-lui de la guvernare. O prima incercare a fost pusa in lucru la alegerile parlamentare din 2005, dar fara succes.

Apoi, obiectivul dat a fost, totusi, realizat de strategii de la Kremlin la 7 aprilie 2009, prin deturnarea manifestatiilor pasnice in actiuni violente de strada, unde agentii Moscovei din interiorul PCRM l-au dezinformat pe Voronin si au propulsat varinata „loviturii de stat” cu implicarea elementului romanesc.

In ipostaza unei formatiuni de opozitie, cirtitele Kremlinului din interiorul PCRM-ului au trecut la a doua faza, ce a constat in crearea unei opozitii intenre si fragmentarea elitelor comuniste. Si aceasta etapa s-a realizat cu succes.

Faza a treia a constat in promovarea opozitiei din interiorul partidului comunistilor, ceea ce este in proces de realizare. Pe alocuri deja sunt rezultate.

Primul pas al fazei a treia a vizat acceptarea lui Igori Dodon in cursa pentru primaria capitalei. Al doilea pas consta in ruperea bazinului electoral al PCRM si consolidarea acestuia sub persoana lui Dodon. Al treilea pas reprezinta operatia chirurgicala de rupere a lui Dodon de PCRM cu pastrarea auditoriului electoral, care dupa estimarile prealabile de moment inregistreaza o cota de 20% in cazul unui sufragiu parlamentar.

Pentru a asigura obiectivul dat, Moscova este nevoita sa suporte cheltuieli enorme. Calculele arata, ca pentru campania lui Igor Dodon, la alegerile din 5 iunie Kremlinul a alocat peste 10 milioane euro, bani cheltuiti pentru armata de tehnologi politici si centre informationale de promovare a lui Dodon, atit, in interiorul partidului, cit si la nivelul opiniei publice largi.

Daca Vladimir Voronin nu se va trezi, exista riscul sa avem doua formatiuni de culoare rosie, una dintre care se va supune altui lider si nu exclud ca acesta sa fie mult cunoscutul „papusar” despre care se vorbeste atit de mult in presa moldoveneasca.

Facind aluzie la legatura lui Chirtoaca cu Vladimir Plahotniuc, Igor Dodon nu face altceva decit camuflarea intr-o oarecare masura a legaturii sale cu acest personaj. Insa, realitatile ne arata contrariul, care apar din trecutul lui Dodon pe cind ocupa functia de ministru al economiei si prim-ministru al RM. Anume in acea perioada cei doi s-au cunoscut, ca in final Dodon sa fie convins de Plahotniuc sa devina membru al PCRM.

Sa ma intelegeti corect, am scris aceste rinduri din stima si repsectul fata de Vladmir Nicolaevici Voronin, care ma tem ca va avea aceiasi soarta ca si Mircea Snegur, cind cei care au fost crescuti de el, l-au tradat miseleste pe la spate. Intr-o buna zi Voronin, intorcindu-se de la odihna, se poate trezi fara partid sau in cel mai bun caz presedinte de onoare al PCRM. In politica moldoveneasca totul este posibil. Ne-am convins si ne convingem in continuare.